Dependența de cocaină: ce este, cum să o gestionezi și tratament
Dependența de cocaină este una dintre cele mai comune forme de dependență de substanțe. Cocaina poate fi luată prin mestecare (frunze), prin inhalare (pulbere de cocaină), prin inhalare cu vapori (Freebase sau Crack) și intravenos.
Acționează prin stimularea globală a tuturor structurilor creierului, crescând cantitatea de neurotransmițători (în special dopamină) care acționează asupra sistemelor de recompensă și plăcere.
Efectele rezultate și de dependență ale cocainei sunt (în general): euforie, senzație de bine, siguranță și încredere, energie psihică și fizică crescută, luciditate, rezistență la oboseală și nevoi (somn, foame, oboseală), dorință sexuală crescută.
Efectele cocainei depind de modul de ingerare (de exemplu, efecte rapide se obțin dacă este administrată intravenos sau prin inhalare, mai lent dacă este aspirată sau mestecata) dar pot varia foarte mult în funcție de persoană, de momentul particular de consum și de stadiul de structurare a cocainei. dependenta.
Consumul prelungit și frecvent de cocaină creează o puternică dependență psihologică și fizică, care se poate manifesta prin crize de sevraj și simptome precum iritabilitate, sindroame depresive, stări de anxietate, insomnie și paranoia.
Utilizarea cronică în dependența de cocaină expune, de asemenea, riscul de tromboză, atac de cord, hipertensiune arterială, deficite ale sistemului imunitar și disfuncție erectilă.
Sevrajul de cocaină provoacă depresie, somnolență, neliniște, tremor, dureri musculare și, în consecință, nevoia de a consuma din nou.
Pentru sevraj nu există terapii specifice: medicamentele folosite acționează în încercarea de a reduce „pofta”.
Dintre aceștia, cei mai des utilizați sunt stabilizatorii de dispoziție, agoniştii dopaminergici și antidepresivele.
Pentru a evita recăderile în dependența de cocaină, este indispensabilă combinarea terapiei cu medicamente cu un curs psihoterapeutic, de exemplu terapia cognitiv-comportamentală este electivă.
Scopul terapiei, conform acestei abordări, este de a face persoana conștientă de emoțiile și gândurile legate de consum: ce funcție a avut cocaina în viața cuiva?
Există situații în care cocaina este utilizată în mod sistematic?
Ce legături are abuzul de cocaină cu gândurile cuiva? Cu emoții?
Ce strategii de coping pot fi implementate pentru a face față dificultăților într-un mod sănătos, în loc să hrănești dependența de cocaină?
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este o abordare focală scurtă și utilă pentru a ajuta persoanele dependente de cocaină să devină abstinente.
Această abordare recunoaște comportamentul de abuz de cocaină ca un comportament învățat și menținut de-a lungul timpului: fiecare individ are propriul său „set-up cognitiv” (alcătuit din scheme mentale, credințe, opinii, reguli de „viață”, presupuneri...) care determină felul în care cineva se percepe pe sine și realitatea înconjurătoare (Beck, 1976).
Tratamentul TCC ajută persoana să înțeleagă care variabile îi determină comportamentul de abuz de cocaină (analiza funcțională) pentru a recunoaște factorii de risc și a învăța cum să facă față situațiilor care le determină (strategii de coping, rezolvarea problemelor, relaxare...).
Dintre protocoalele TCC pentru dependența de cocaină, cea mai validată abordare psihoterapeutică este cea a lui Carroll și colab. (1994), al cărui manual este disponibil în limba italiană (Carrol, 2001).
O altă abordare validată pentru tulburările de consum de substanțe în comorbiditatea cu Tulburarea de personalitate borderline este cea a lui Marsha Linehan (2001, 2002).
Citiți de asemenea
Despre dependență: dependența de substanțe, o tulburare socială în plină expansiune
Workaholism: Cum să-i faci față
Dependența de heroină: cauze, tratament și managementul pacientului
Tulburări de somn: ce sunt acestea?
Tulburarea paranoidă de personalitate: cadru general
Traiectorii de dezvoltare ale tulburării paranoide de personalitate (PDD)
Depresia reactivă: ce este, simptome și tratamente pentru depresia situațională
În viața de zi cu zi: abordarea paranoicului
Amaxofobia, cum să învingi frica de a conduce?
Ezitare la conducere: vorbim despre amaxofobie, frica de a conduce
Abuzul emoțional, iluminarea cu gaz: ce este și cum să-l oprești
Facebook, dependența de rețelele sociale și trăsăturile de personalitate narcisistă
Fobia socială și de excludere: ce este FOMO (Frica de a pierde afară)?
Tulburarea de personalitate paranoidă: simptome, diagnostic și tratament
Iluminarea cu gaz: ce este și cum să o recunoaștem?
Nomofobie, o tulburare mentală nerecunoscută: dependență de smartphone
Atacul de panică și caracteristicile sale
Psihoza nu este psihopatie: diferențe în simptome, diagnostic și tratament
Amaxofobia, frica de a conduce
Frica de zbor (Aero-Fobia-Avio-Fobia): Ce o cauzează și de ce este cauzată
Abuzul și maltratarea copiilor: cum să diagnosticați, cum să interveni
Copilul tău suferă de autism? Primele semne pentru a-l înțelege și cum să-l tratezi
Siguranța salvatorilor: ratele PTSD (tulburare de stres post-traumatic) la pompieri
PTSD singur nu a crescut riscul de boli cardiace la veteranii cu tulburare de stres post-traumatic
Medicamente antipsihotice: ce sunt, cum tratează psihoza
Palpitații și anxietate: iată ce sunt și ce le leagă
Dezamăgirea printre primii respondenți: Cum să gestionăm simțul vinovăției?
Tulburarea de stres post-traumatic: definiție, simptome, diagnostic și tratament
PTSD: Primii respondenți se găsesc în operele de artă ale lui Daniel
Confruntarea cu PTSD după un atac terorist: Cum să tratezi o tulburare de stres posttraumatic?
Moartea supraviețuitoare - Un medic a reînviat după ce a încercat sinuciderea
Risc mai mare de AVC pentru veteranii cu tulburări de sănătate mintală
Stresul și simpatia: ce legătură?
Anxietate patologică și atacuri de panică: o tulburare comună
Pacient cu atac de panică: Cum să gestionați atacurile de panică?
Atacul de panică: ce este și care sunt simptomele
Salvarea unui pacient cu probleme de sănătate mintală: Protocolul ALGEE
Tulburări de alimentație: corelația dintre stres și obezitate
Stresul poate cauza un ulcer peptic?
Importanța supravegherii pentru lucrătorii sociali și sanitari
Factori de stres pentru echipa de asistență medicală de urgență și strategii de coping
Italia, importanța socio-culturală a sănătății voluntare și a asistenței sociale
Anxietatea, când devine patologică o reacție normală la stres?
Sănătate fizică și mintală: ce sunt problemele legate de stres?
Cortizolul, hormonul stresului
Tulburarea de personalitate narcisică: identificarea, diagnosticarea și tratarea unui narcisist
Medicamente pentru tulburarea bipolară: antidepresive și riscul fazelor maniacale
Tulburări de dispoziție: ce sunt și ce probleme provoacă
Medicamente antidepresive: ce sunt, pentru ce sunt și ce tipuri există
Tulburări bipolare și sindrom maniaco-depresiv: cauze, simptome, diagnostic, medicație, psihoterapie
Tot ce trebuie să știți despre tulburarea bipolară
Medicamente pentru tratarea tulburării bipolare
Ce declanșează tulburarea bipolară? Care sunt cauzele și care sunt simptomele?
Depresie, simptome și tratament
Tulburarea de personalitate narcisică: identificarea, diagnosticarea și tratarea unui narcisist
Tulburare explozivă intermitentă (IED): ce este și cum să o tratezi
Tulburare bipolară (bipolarism): simptome și tratament
Dermatita psihosomatică: simptome și tratament
Esketamina intranazală, noul medicament aprobat pentru depresia rezistentă
Tulburări bipolare: stabilizatori de dispoziție sau aplatizare?
Ce trebuie să știți despre tulburarea consumului de substanțe
Depresia sezonieră se poate întâmpla primăvara: iată de ce și cum să faceți față
Tulburare depresivă majoră: caracteristici clinice
Ketamina intranazală pentru tratamentul pacienților cu durere acută în ED
Utilizarea ketaminei în mediul pre-spital – VIDEO
Ketamina poate fi un factor de descurajare de urgență pentru persoanele cu risc de sinucidere
6 moduri de a susține emoțional pe cineva cu depresie