Saturația de oxigen: valori normale și patologice la vârstnici și copii

Saturația de oxigen (mai corect „saturația hemoglobinei arteriale”) în medicină se referă la saturația hemoglobinei în sângele arterial

Fiziologie

Țesuturile corpului uman au nevoie în mod constant de o cantitate adecvată de oxigen pentru a supraviețui.

Celulele roșii transportă oxigenul de care are nevoie corpul de la plămâni la corp prin artere.

Nivelul de saturație nu este altceva decât un indice care reprezintă procentul de hemoglobină saturată cu oxigen, în raport cu cantitatea totală de hemoglobină din sânge.

O încărcătură redusă de oxigen transportată de eritrocite (saturație) se poate datora anumitor boli: o saturație prea mică ar putea fi un semn de probleme respiratorii sau circulatorii.

Saturația de oxigen, cum se măsoară?

Saturația este măsurată în mod normal de către un medic sau o asistentă cu un pulsoximetru sau oximetru sau saturator, un instrument portabil care este plasat pe un deget sau pe ureche fără durere.

Saturimetrele portabile, fie adulți, fie pediatrice, adică pentru copii, funcționează toate pe același principiu: măsoară hemoglobina prezentă în sânge, iar din aceasta estimează cantitatea de oxigen prezentă în sânge.

Pe lângă această funcție (principală), contoarele de saturație sunt de obicei echipate și cu un detector de ritm cardiac.

Și apropo, efectuarea unei măsurători cu un contor de saturație este foarte simplă.

Pur și simplu plasați senzorii instrumentului

  • la vârful unui deget al mâinii sau piciorului;
  • la lobul urechii.

Afișajul dispozitivului returnează apoi valorile automat.

Ce să faci dacă saturimetrul nu funcționează?

Dacă instrumentul nu reușește să detecteze datele, poate fi util să încercați să schimbați poziția pe deget sau să schimbați complet degetul.

Detectarea poate să nu aibă loc corect sau să nu aibă loc deloc:

  • dacă saturimetrul funcționează defectuos sau are o baterie descărcată;
  • dacă saturimetrul este îndepărtat prea repede de pe deget;
  • dacă degetul este rece (în acest caz este util să se încălzească degetul frecându-l cu cealaltă mână sau coborând mâna spre sol, astfel încât forța gravitației să facă să se scurgă sânge pe deget);
  • dacă există o mănușă pe mână;
  • dacă există lac de unghii și/sau unghii false pe deget.

Saturație în oxigen, valori normale

O măsurătoare fiziologică a saturației „în aerul camerei”, adică fără ventilație artificială, raportată ca „SpO²”, este între 95% și 99%, de obicei în jur de 97%, atât la adulți, cât și la copii.

Valorile ușor diferite nu indică neapărat patologia: de exemplu, la vârstnici, valoarea poate fi normală, în ciuda faptului că este puțin mai mică decât valorile fiziologice, de exemplu în jur de 93%.

Uneori chiar și valori în jur de 90%, deci aparent patologice, pot fi în realitate normale la unii pacienți: este cazul persoanelor care suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).

Valorile cuprinse între 99% și 100% pot fi normale în cazul administrării de oxigen artificial, de exemplu în terapia cu oxigen.

Saturația de oxigen, valori scăzute și hipoxie

Valorile SpO² între 90 și 95% indică o absență parțială a oxigenului (hipoxie ușoară, potențial indicativă de patologie), în timp ce valorile sub 90% nu sunt fiziologice și indică deficit sever de oxigen (hipoxie severă) care necesită oxigenoterapie și asistență ventilatorie urgentă pentru copii și adultii.

Valori mari și hiperventilație

O valoare de 100 măsurată „în aerul camerei” poate fi un simptom al hiperventilației, care se poate datora, de exemplu, atacurilor de panică.

Saturația de oxigen afectată: este grav?

O saturație sub 90 este potențial gravă și este, în general, un indiciu al unei patologii respiratorii sau hematologice care cauzează hipoxie.

Severitatea unei saturații afectate depinde de mulți factori:

  • durata acesteia (afecțiunea poate fi acută sau cronică);
  • posibila prezență a altor patologii sau afecțiuni (de exemplu, boala peretelui vaselor de sânge, boala de coagulare, tumori, diabet, hipertensiune arterială, traumatisme, malnutriție, malabsorbție, sarcină);
  • vârsta pacientului.

Fiecare caz de alterare a saturației hemoglobinei arteriale este extrem de subiectiv și severitatea acestuia nu trebuie supraestimată, dar nici subestimată.

Când alterarea este ușoară, poate chiar trecătoare, nu este recurentă și în absența altor simptome precum dispnee, amețeli, stare generală de rău, în general nu este un motiv de îngrijorare și de multe ori nici măcar nu este necesar nici un tratament.

O alterare crescută a saturației care durează în timp și duce la simptome necesită fără îndoială investigații medicale rapide suplimentare, pe lângă administrarea de oxigen artificial, deoarece ar putea fi cauzată chiar și de patologii grave care necesită tratament prompt.

Citiți de asemenea

Emergency Live Chiar mai mult... Live: Descărcați noua aplicație gratuită a ziarului dvs. pentru IOS și Android

Pulsoximetru sau Saturimetru: Câteva informații pentru cetățean

Echipament: Ce este un oximetru de saturație (oximetru de puls) și pentru ce este?

Cum să alegi și să folosești un pulsoximetru?

Înțelegerea de bază a oximetrului pulsului

Capnografia în practica de ventilație: de ce avem nevoie de un capnograf?

Revizuire clinică: Sindromul de detresă respiratorie acută

Ce este hipercapnia și cum afectează intervenția pacientului?

Insuficiență de ventilație (hipercapnie): cauze, simptome, diagnostic, tratament

Cum să alegi și să folosești un pulsoximetru?

Echipament: Ce este un oximetru de saturație (oximetru de puls) și pentru ce este?

Înțelegerea de bază a oximetrului pulsului

Trei practici zilnice pentru a vă menține în siguranță pacienții cu ventilator

Echipament medical: Cum să citiți un monitor de semne vitale

Ambulanță: Ce este un aspirator de urgență și când ar trebui utilizat?

Ventilatoare, tot ce trebuie să știți: diferența dintre ventilatoarele bazate pe turbină și cele bazate pe compresor

Tehnici și proceduri de salvare a vieții: PALS VS ACLS, care sunt diferențele semnificative?

Scopul aspirarii pacienților în timpul sedării

Oxigen suplimentar: cilindri și suporturi de ventilație în SUA

Evaluarea de bază a căilor respiratorii: o prezentare generală

Managementul ventilatorului: ventilarea pacientului

Echipament de urgență: Foaia de transport de urgență / TUTORIAL VIDEO

Întreținerea defibrilatorului: DEA și verificare funcțională

Detresă respiratorie: Care sunt semnele de detresă respiratorie la nou-născuți?

EDU: cateter de aspirație de direcție

Unitate de aspirație pentru îngrijire de urgență, soluția pe scurt: Spencer JET

Managementul căilor aeriene după un accident rutier: o privire de ansamblu

Intubația traheală: când, cum și de ce să creați o cale respiratorie artificială pentru pacient

Ce este tahipneea tranzitorie a nou-născutului sau sindromul pulmonar umed neonatal?

Pneumotorax traumatic: simptome, diagnostic și tratament

Diagnosticul pneumotoraxului de tensiune în câmp: aspirație sau suflare?

Pneumotorax și pneumomediastin: salvarea pacientului cu barotraumatism pulmonar

Regulă ABC, ABCD și ABCDE în medicina de urgență: ce trebuie să facă salvatorul

Fractură costală multiplă, piept cu flail (coast Volet) și pneumotorax: o prezentare generală

Hemoragie internă: definiție, cauze, simptome, diagnostic, severitate, tratament

Diferența dintre balonul AMBU și mingea de respirație de urgență: avantajele și dezavantajele a două dispozitive esențiale

Evaluarea ventilației, a respirației și a oxigenării (respirația)

Terapia cu oxigen-ozon: pentru ce patologii este indicată?

Diferența dintre ventilația mecanică și terapia cu oxigen

Oxigenul hiperbar în procesul de vindecare a rănilor

Tromboza venoasă: de la simptome la medicamente noi

Acces intravenos prespital și resuscitare cu fluide în sepsis sever: un studiu de cohortă observațional

Ce este canularea intravenoasă (IV)? Cei 15 pași ai procedurii

Canula nazală pentru oxigenoterapie: ce este, cum este fabricată, când să o folosești

Sondă nazală pentru terapie cu oxigen: ce este, cum este fabricată, când să o folosești

Reductor de oxigen: principiu de funcționare, aplicare

Cum să alegi dispozitivul medical de aspirație?

Monitor Holter: Cum funcționează și când este necesar?

Ce este managementul presiunii pacientului? O imagine de ansamblu

Testul Head Up Tilt, cum funcționează testul care investighează cauzele sincopei vagale

Sincopa cardiacă: ce este, cum este diagnosticată și pe cine afectează

Holter cardiac, caracteristicile electrocardiogramei de 24 de ore

Stresul și suferința în timpul sarcinii: Cum să protejați atât mama, cât și copilul

Detresă respiratorie: Care sunt semnele de detresă respiratorie la nou-născuți?

Pediatrie de urgență / Sindromul de detresă respiratorie neonatală (NRDS): cauze, factori de risc, fiziopatologie

Acces intravenos prespital și resuscitare cu fluide în sepsis sever: un studiu de cohortă observațional

Sepsis: Sondajul dezvăluie ucigașul comun de care cei mai mulți australieni nu au auzit niciodată

Sepsis, de ce o infecție este un pericol și o amenințare pentru inimă

Principiile managementului fluidelor și gestionării în șoc septic: este timpul să luăm în considerare cele patru D și cele patru faze ale terapiei cu fluide

Sindromul de detresă respiratorie (ARDS): terapie, ventilație mecanică, monitorizare

Evaluarea respirației la pacienții vârstnici: factori pentru a evita urgențele respiratorii

Modificări ale echilibrului acido-bazic: acidoză și alcaloză respiratorie și metabolică

Managementul pacientului cu insuficiență respiratorie acută și cronică: o prezentare generală

Apneea obstructivă în somn: ce este și cum să o tratezi

Pneumologie: Diferența dintre insuficiența respiratorie de tip 1 și tip 2

Managementul ventilator al pacientului: diferența dintre insuficiența respiratorie de tip 1 și tip 2

Sursă

Medicina Online

S-ar putea sa-ti placa si